vineri, 29 martie 2013

Arheologia românească este în doliu. Liviu Măruia a murit la doar 36 de ani

un articol de Valentin Roman


Pe 26 martie, lumea științifică din România, arheologia în special, a pierdut un tânăr dedicat și pasionat cercetării trecutului nostru. În urma unui nefericit accident auto, Liviu Măruia, lector universitar doctor la Catedra de Istorie a Universităƒții de Vest din Timișoara, și-a pierdut viața, veste care a căzut ca un trăznet atât asupra celor ce l-au cunoscut direct sau i-au fost colaboratori în activitatea de cercetare, dar și asupra celor ce nu l-au cunoscut personal, dar îi apreciau munca și profesionalismul cu care era caracterizat.

Avea doar 36 de ani, însă reușise să impună un standard de cerecetare extrem de înalt, mai ales prin lucrările de specialitate publicate, ce au devenit un nou etalon în arheologia bănățeană. Acumulase, până la această vârstă, elemente ale vieți profesionale ce alcătuiesc un CV impresionant.

S-a născut la 13 iulie 1977, la  Vermeș și a absolvit, în 1995, Liceul Teoretic nr.3 din Reșița, la profilul Filologie-Istorie. Se înscrie apoi la cursurile Facultății de Litere, Istorie și Teologie (secția Istorie) din cadrul Universității de Vest din Timișoara, facultate pe care a absolvit-o în anul 1999. Imediat se înscrie la master și susține, în anul 2001, o dizertație considerată novatoare, cu titlul "Permanențe precreștine în tradiția mitologică românească".

Între anii 1999-2003, a fost profesor titular de Istorie-Geografie la școala generală din comuna Becicherecu Mic din județul Timiș, iar din 2002 începe să lucreze și ca preparator universitar în cadrul Catedrei de Istorie a Facultății pe care o absolvise în 1999.

Curând, mai exact în toamna anului 2003, este titularizat drept preparator univeristar. Din acest moment, cariera sa trece rapid prin treptele specifice. Astfel, martie 2006 îl găsește asistent universitar, iar în 2012 este numit lector universitar.

În 2011 a obținut și titlul de Doctor, acordat de Facultatea de Științe Umaniste a Universității "Valahia' din Târgoviște, ca urmare a realizări unei lucrări interdisciplinare ample, intitulată "Cercetări interdisciplinare privind geografia istorică a Dealurilor Lipovei din paleolitic și până la începuturile epocii moderne". Lucrarea a fost publicată la Editura Excelsior din Timișoara, în anul 2011.

Acesteia i se adaugă alte două lucrări, considerate de specialiști drept definitorii privind viziunea dr. Liviu Măruia asupra acestei discipline stintifice: ArheoGIS. Bază de date a siturilor arheologice cuprinse în Lista Monumentelor Istorice a județului Timiș. Rezultatele cercetărilor pe teren" (Editura BioFlux, Cluj Napoca, 2011) și "Geografia istorică a zonei Moșnița Veche.Rezultatele cercetărilor arheologice de teren" (Editura BioFlux, Cluj Napoca, 2012).

Activitate arheologica impresionantă



Descoperiri pe santier la Unip
Pasiunea cu care Liviu Măruia s-a dedicat arheologiei se oglindește într-un mod extraordinar în rezultatele activității sale în acest câmp de cercetare.

Astfel, între anii 2006-2013, a coordonat și a participat la repertorierea a peste 720 de obiective arheologice de pe raza județelor Timiș (500), Arad (peste 200) și Caraș Severin (peste 20).

Așa a fost descoperit, de pildă, și situl de la Unip "Dealul Cetățuica", corespondent anticei Zurobara, șantierul de aici debutând în vara anului 2009 și revelând informații spectaculoase cu privire la perioada regatului dac.

Liviu Măruia a efectuat periegheze punctuale în hotarul localităților Lovrin, Cornești, Carani, Munar, Satu Mare, Bărăteaz, Alioș, Igriș, Unip, Seceani, Sânmpetru Mare, Sânpetru German,Parța, Jena, Tincova. Periegheze sistematice (Moșnița Veche, Moșnița Nouă, Albina) și periegheze punctuale în hotarul localităților Periam, Variaș, Gelu, Carani, Lucareț, Teș, Brestovăț, Vinga, Hunedoara Timișană și nu numai.

Activitatea științifică a dr. Liviu Măruia include și 12 teme majore de cercetare, 6 contracte de cercetare, participarea activă în cadrul a 26 de șantiere arheologice (Unip, Autostrada Lugoj-Deva, Ruginoasa, Scânteia, Varadia, Sânnicolau Mare, Jupa, Zagujeni, Mehadia etc), precum și nenumărate cercetări de teren și prospecții geofizice și de magnetometrie.

În calitate de autor sau co-autor, a participat la realizarea a 29 de lucrări științifice, ce au fost prezentate în cadrul sesiunilor de comunicări locale, regionale și naționale, iar din anul 2012 deținea atestatul de arheolog expert.

În anul 2006 a fondat Asociația Nonguvernamentală ArheoVest, în cadrul căreia deținea funcția de președinte. De asemenea, a fost membru al Centrului de Istorie și Arheologe "Constantin Daicoviciu" din Timișoara, membru al Centrului de Cercetare în Preistorie, Arheologie Interdisciplinară și Tehnici de Conservare a Patrimoniului Cultural Mobil și Imobil, Universitatea "Valahia" din Târgoviște și promotor activ al arheologiei bănățene prin participare la emisiuni radio și tv pe teme specifice.

Omul Liviu Măruia


Dragostea pentru iscodirea și cercetarea trecutului i-a fost hranită de tatăl său, Ioan Măruia, profesor de istorie-gografie. El este cel care și-a îndemnat fiul să treacă "dincolo de hotarele cotidianului și potecilor marcate, spre a descoperi complexitatea lucrurilor de dincolo de "harta" cunoașterii". După cum își amintesc cei care i-au fost apropiați, Liviu Maruia spunea despre sine însuși că este "poate prea pătimaș uneori, neglijând multe din treburile lumești".
  
Liviu Măruia, in centru
Urmând învățăturile tatălui, tânărul arheolog a încercat mereu să treacă dincolo de 'hartă", fiind omul terenului și al descoperirilor. A sădit în sufletele celor care l-au cunoscut și l-au însoțit fie în periegheze, fie în simple excursii și ture montane, dragostea pentru trecut și cercetare, nu de puține ori oferind studenților și masteranzilor săi lecții de istorie la fața locului, în natură. 

Era pasionat de speologie și a parcurs sute de peșteri din țara noastră. Îi plăcea și ciclismul, evidențiindu-se, printre altele, în Turul ciclist al României (2.625 km în 18 zile, august 1999), Turul Carpaților Meridionali (1998) și Turul Serbiei și Muntenegrului (2008). Muntele, o altă mare dragoste a sa, l-a atras ca un magnet, purtându-i pașii prin majoritatea masivelor montane ale Carpaților.
 
Destinul, neînțeles cum este el uneori, a pus capăt într-un mod tragic vieții unui specialist și om remarcabil, iubit și apreciat de toți cei din jur. Marți, 26 martie 2013, în timp ce se întorcea de pe șantierul arheologic unde lucra, mașina a derapat pe un drum cu polei și s-a izbit violent de un pom. Din cei patru pasageri, Liviu a fost singurul care a decedat.
 
 Odihnească-se în pace! 

 

11 comentarii:

  1. Odihnească-se în pace!

    RăspundețiȘtergere
  2. PACAT DE TINERETEA ,SI INTELIGENTA LUI.DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Dumnezeu sa-l odihneasca !!!.ia fost drag la Dumnezeu pt aceia l-a lut sus ,.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dumnezeu sa-l odihneasca

    RăspundețiȘtergere
  5. Dumnezeu sa-l odihneasca!

    RăspundețiȘtergere
  6. Dumnezeu sa-l odihneasca ,a fost un om de nota 10

    RăspundețiȘtergere
  7. Dumnezeu sa-l odihneasca!

    RăspundețiȘtergere
  8. Studentii tai te-au iubit si respectat. Din cele povestite de ei se pare ca ai fost un specialist de exceptie, dar si un on deosebit.
    Odihneste in pace!

    RăspundețiȘtergere
  9. A cazut in lupta pentru apararea istoriei noastre, si trecutul nostru a daco-romanilor. Dusmanii nostrii nu iarta. Trebuie vigilenta si protectie maxima.

    RăspundețiȘtergere