România, sat fără câini: Unul dintre cele mai importante situri arheologice din ţară este ocupat de ţigani

Locuinţe construite ilegal în perimetrul sitului arheologic

un articol de Valentin Roman

Se întâmplă în România anului 2013…O parte din perimetrul unuia dintre cele mai importante situri arheologice din ţară este ocupat abuziv de zeci de familii de ţigani.

Este vorba de aşezarea şi fortificaţia geto-dacică de la Cetăţeni, judeţul Argeş, un sit arheologic a cărui importanţă este amintită în mai toate lucrările de specialitate ce fac referire la antichitatea noastră.

 Am fost acolo şi  sentimentele trăite sunt greu de descris în cuvinte. Dacă locul este unul de o frumuseţe aproape nepământeană, iar de sus, din mijlocul trovanţilor pe care şi acum se mai observă simbolurile arhaice, precum repezentarea Cavalerului Trac, privirea vizitatorului capătă hrana minunilor naturii, sufletul îţi este parcă sfâşiat apoi când observi cum, la baza muntelui, în aria ce ar trebui protejată fiind vorba de vestigii milenare, se ivesc zeci de construcţii improvizate în care vieţuiesc zeci de ţigani gălăgioşi.

Cavalerul Trac-Cetăţeni

Şocul vine încă de când parchezi maşina, înainte de a urca pe cărarea către zona sacră a dacilor, unde azi, prin grija şi strădania unui preot dedicat, se idică o frumoasă bisericuţă. Acolo, jos, în parcare, vei fi pur si simplu asaltat de o puzderie de copii guralivi şi certăreţi care îţi vor cere bani. Aproape că se vor sfâşia între ei în cazul în care le vei întinde o bancnotă de 1 leu.

La doar câţiva metri de parcare, ascultand manele şi spărgând seminţe, la blugi şi cu mobilele la ureche, ai să vezi grupul “şmecheraşilor”, aroganţi şi parcă puşi pe harţă, fraţii, verii şi taţii celor mici care te hărţuiesc pentru a le da bani.

Multe case au fost ridicate cu piatră ruptă din fortificaţiile antice. Au ajuns zidurile dacilor temelie pentru case din care răsună manele.Trist…

Nimeni nu face nimic 

Am aflat de la unele persoane ce cunosc în amănunt situaţia din zonă că, în ciuda strădaniilor preotului paroh al bisericuţei de pe munte, ce a depus sesizări peste sesizări, atât la Prefectura Argeş, cât şi la Mitropolie, nimeni nu a luat nicio măsură privind strămutarea familiilor de ţigani din aria de protecţie arheologică.

Despre situl arheologic de la Cetăţeni

 

Trepte săpate în stâncă de strămoşii noştri

În R.A.N. (Repertoriul Arheologic Naţional), situl despre care vorbim are codul de clasificare AG-I-a-A-13359. Mai exact, zona are caracter de patrimoniu naţional şi universal. Situl este localizat pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviţei, între Valea lui Coman şi Valea Chiliilor (Chitului) şi monticolul “Cetăţuia”, pe malul stâng al râului Dâmboviţa.

Cercetările arheologice au relevat existenţa aici a unei aşezări şi fortificaţii geto-dacice (funcţionale în perioada secolelor III-I î.Hr.), dar şi a unor vestigii din perioada medievală (aşezare, fortificaţie, necropolă şi cimitir), datate din intervalul secolelor XIII-XIV.

Proprietarul terenului aferent sitului arheologic este, aşa cum apare în actele oficiale, Statul român, prin Consiliul Local Cetăţeni.

Materialul arheologic descoperit aici în cursul campaniilor de săpătură este unul extrem de bogat şi relevă importanţa pe care aşezarea o avea în contextul antichităţii geto-dace.

 În loc de post-scriptum…

 

Vom lua atitudine împotriva acestui abuz de netolerat împotriva istoriei naţionale şi, în perioda următoare, vă vom informa cu privire la demersurile pe care le vom realiza în acest sens. Situaţia de la Cetăţeni, dacă va fi perpetuată în timp, va putea deveni un precedent extrem de periculos la adresa obiectelor de patrimoniu imobil.

Înţelegem că Statul român, prin instituţiile de profil, nu poate aloca fondurile necesare unei cercetări eficiente, prin campanii arheologice de anvergură, menţinute an de an în locaţiile importante, dar nu vom accepta niciodată ca moştenirea noastră istorică să ajungă fieful unor persoane ce nu au nicio conexiune istorică cu acele locuri.