Dacă ei vor să ne distrugă istoria, să-i distrugem noi pe ei!

un articol de Valentin Roman

Mareșalul Ion Antonescu spunea că „nici o brazdă românească nu se uită”. Din păcate, în zilele noastre, el este cel care începe să fie uitat de urmașii ostașilor pe care i-a condus în luptele duse pentru făurirea Țării.

Iar acest lucru se întâmplă prin acțiunile denigratoare și abuzive coordonate din exteriorul țării prin intermediul unor marionete din interior, dintre care s-au evidențiat, de-a lungul timpului, indivizi precum Ion Iliescu, Adrian Năstase și Crin Antonescu.

În vederea distrugerii simbolurilor naționale și a amintirii eroilor noștri se acționează pe două căi. Prima este aceea a eliminării lor totale din manualele de istorie ori a amintirii lor fugitive sau cu referiri negative. Deja observăm cum tot mai puțin spațiu editorial este dedicat culturii și civilizației geto-dacilor ori a vieții și activității voievozilor noștri din Evul Mediu. (detalii, aici: http://valentinro.blogspot.co.uk/2013/10/istoria-ne-este-furata-manualele-de.html )

Prin numirea lui Kelemen Hunor, de pildă, un individ care se exprimă fățiș ca susținător al ruperii teritoriale a României, în două rânduri ca ministru al Culturii, zeci de milioane de euro au fost alocate preferințial strict pentru protejarea obiectivelor istorice maghiare din Ardeal (biserici evanghelice, conace ale grofilor etc.), în timp ce cetățile de scaun ale voievodatelor româmnești de la Suceava ori Curtea de Argeș nu au benficiat de niciun ban alocat de la bugetul de stat. (detalii, aici: http://valentinro.blogspot.co.uk/2014/03/kelemen-hunor-din-nou-la-cultura-inca.html ) . În sensul de numiri de indivizi cu caracter îndoielnic în funcții care ar trebui să promoveze cultura românească, putem aminti și de licheaua de Patapievici. ( detalii, aici: http://valentinro.blogspot.co.uk/2014/05/hr-patapievici-un-individ-ce-ar-trebui.html )

A doua cale de acțiune, cea mai agresivă, este aceea prin care, cu ajutorul unor legi și hotărâri de guvern cu caracter antiromânesc, se interzice cu desăvârșire celebrarea sau comemorarea unor personalități militare și politice ale României, precum este cazul lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Ambele căi de acțiune s-au făcut și se fac cu pași mărunți, dovadă clară că cei care acționează împotriva noastră o fac după un plan bine și prestabilit, creat pentru decenii și generații întregi, că dispun de timp, răbdare, resurse nelimitate și pârghiile politice în interiorul țării pentru a îți atinge scopul.

Campania dusă, de pildă, împotriva amintirii Mareșalului Antonescu, a intrat într-o nouă etapă o dată cu emiterea, în timpul guvernării Năstase, a O.U.G. 31/2002, care a avut ca efect demontarea și distrugerea, într-o singură săptămână, a tuturor busturilor care îl înfățișau pe acesta, inclusiv a celui aflat în curtea bisericii ctitorită de Mareșal, precum și reboteazarea tuturor străzilor ori bulevardelor din țară care purtau numele acestuia. 

Cum bine observa Ion Măldărăscu, asta se întâmpla în timp ce rămășițele pământești ale conducătorului fascist al Ungariei, Miclos Horty, un adevărat criminal de război, au fost reptariate și reînhumate în țara natală cu onoruri militare. Ungurii nu au dat doi bani pe cum era privit Horty de evrei și l-au tratat pe acesta ca pe un erou național, în timp ce noi, românii, am tăcut mâlc și am acceptat decizia de guvern respectivă.

În perioada mai recentă, proiectul de lege inițiat de Crin Antonescu a venit să lovească direct în libertatea de expresie a românilor, prin instituirea de pedepse aplicate celor care îndrăznesc să conteste existența unui holocaust evreiesc pe teritoriul României.

Scriam recent despre cum a fost retras titlul de cetățean de onoare al orașului Târgoviște acordat în 1996 lui Ion Antonescu. Din păcate, acesta nu este un caz singular. După cum mi s-a semnalat (și le mulțumesc, pe această cale, celor care mi-au furnizat informații), la fel s-a întâmplat în 2009 la Piatra Neamț, unde primarul de atunci a luat aceeași decizie de retragere a titlului conferit fostului mareșal al României, în urma unei sugestii primite de la....Ministerul Culturii, sugestie motivată, spun sursele, de cererea ”mai multor ONG-uri”. 

Cine or fi aceste ONG-uri a căror singură activitate și scop par să fie numai distrugerea simbolurilor noastre și aruncarea în derizoriu a sacrificului făcut de eroii noștri? Cine oare finanțează aceste ONG-uri și cum a de a ajuns ca ele să dea ordine institutului Elie Wiesel, care, la rândul său, dă ordine guvernului României?

Pe de altă parte, acțiunile distructive și antiromânești elaborate de institutul Elie Wiesel și implementate de politicienii români trădători par să înceapă să aibă tocmai efectul invers față de cel dorit de aceștia. Românii încep să vorbească tot mai mult despre personalitățile ce au ajuns să fie interzise, să pună întrebări, să cerceteze lucrurile și să le filtreze prin propria judecată și înțelegere. Ca atare, vă îndemn pe toți ca, în același timp în care jigodiile accelerează ritmul de distrugere a istoriei și identității noastre, noi să ne promovăm și mai mult istoria și să ne afirmăm și mai mult identitatea.

De asemenea, acțiunile în instanță pot reprezenta o altă cale de contraatac, după exemplu dat de tânărul Alexandru Costache, care a învins în instanță institutul Elie Wiesel atunci când jigodiile au dorit retragerea titlului de cetățean de onoare al orașului Târgu Ocna acordat Sfântului Închisorilor Valeriu Gafencu. Deci se poate, chiar și într-o Românie în care nu ești pedepsit dacă ceri public, într-un oraș românesc, ruperea teritoriului țării, dar ești pedepsit dacă negi holocaustul sau dacă nu-i iubești pe evrei (singurul popor din lume care impune în legislația altor state să fie iubiți și apreciați).

Ce vor face? Vor transforma întreaga Românie într-o pușcărie pentru milioane de români care vor spune ”Ion Antonescu este un erou național, iar holocaustul evreilor în România este o minciună sfruntată?”. Dacă jigodiile apără cu îndârjire ideea unui holocaust în România, holocaustul fiind, de altfel, singura justificare a unui stat evreiesc în Palestina, pe fondul valului de empatie stârnit la nivel global dupa al doilea război mondial în ceea ce privește situația evreilor (fără ”holocaust”, chestie plănuită de liderii evrei de zeci de ani, nu ar fi existat niciun stat Israel acum), haideți să ne apărăm și noi moștenirea istorică. 

Haideți să răspândim și mai mult informațiile legate de istoria și cultura noastră, să le spunem copiilor ceea ce manualele nu mai vor să spună. Haideți să încetăm a în ne complace cu o situație care, dacă nu reprezintă un pericol imediat acum, va fi clar unul uriaș pentru generațiile ce vor veni după noi. Haideți să vedem dacă ne vor închide pe toți!

Românul a demonstrat cu vârf și îndesat că este tolerant, acordând o  legislație exemplu în vederea protejării  minorităților naționale, a demonstrat mai mult decât trebuia s-o facă faptul că nu lasă disensiunile istorice cu unele etnii să afecteze prezentul și viitorul, însă pare tot mai evident faptul că suntem luați drept proști. Ca atare, dacă lichelele vor să ne distrugă istoria și amintirea eroilor, atunci să distrugem noi jigodiile și amintirea lor și credibilitatea lor.