duminică, 3 martie 2013

Unora le plac cartea, alții nu citește deloc. Tu de care este?

un articol de Valentin Roman

Cărțile....sunt chestiile alea cu pagini, cu foi, din hârtie, cu litere înșiruite ce fomeaza propoziții și fraze, rod al imaginației, al cercetării sau experienței personale a autorului. Unele au și poze, dar nu toate sunt de colorat, așa că nu fiecare carte necesită și un set de carioci alături. Aceste obiecte, stranii pentru unii, încă se mai găsesc prin librării sau biblioteci. Da, sunt alea două locuri care încă mai ocupă spații vânate de patronii de shaormerii, cazinouri sau case de amanet.

Te pot învăța să vorbești și să scrii corect. Este "medicamentul" împotriva poluării limbii române cu lucruri de genul "ku" în loc de "cu", "akasă" în loc de "acasă" sau "akum" în loc de "acum". Unii vor înțelege din cărți că litera "k", de pildă, se citește "ca", așadar "akasă" nu înseamnă o prescurtare, ci un cuvânt inexistent. Așadar e greșit să-l folosești...


Tot din cărți, mai poți afla cine, ce și cum pe vremea când tableta sau laptopul nu existau. Spre exemplu, Winnetou nu a apărut prima oară pe wikipedia, ci în cartea omonimă scrisă de Karl May la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. A durat ceva vreme pentru că are mai multe volume. Și e scrisă de mână, de-asta și durata. Apropo de scrisul de mână, ai nevoie de un pix, creion sau stilou pentru asta, nu de tastatura pc-ului.

Cartea mai înseamnă și conexiune cu gândurile autorului. Dacă o citești în forma clasică, adică aia cu foi, cum am descris mai sus, te asigur că vei pătrunde total în universul imaginat de autor.

Dacă preferi varianta electronică sau, mai rău, varianta ecranizată, în mod cert sentimentul nu va fi același. Nu c-ar fi rău să citești și de pe net sau să vezi filmul inspirat de o carte, dar cel puțin ultima variantă nu va suprinde totul în detaliu. 

Desigur că te poți întreba "la ce-mi folosește mie să fiu în conexiune cu gândurile unui autor?". Este o întrebare pertinentă. Îți pot răspunde spunându-ți că din gândurile unor astfel de autori, precum Platon, Voltaire, Jules Verne sau Eliade s-au născut idei, apoi experimente, apoi practici, toate ducând la ceea ce suntem noi azi, ca specie aflată pe o anumită treaptă evolutivă.

Evident, după răspunsul ăsta, poți pune o altă întrebare, anume "bun, dar de ce mai contează să cunosc ce-au scris ei din moment ce s-a evoluat deja?". Este o întrebare la fel de pertinentă ca și cea dinainte. Răspunsul ar fi că, luând la cunoștință despre ideile lor, putem evolua mai departe, altfel rămânem aici sau, mai rău, regresăm. Bine, dacă unii chiar doresc reîntoarcerea la stadiul de parameci sau amibă, nu-i poate forța nimeni să citească ceva. 

O carte o citești pentru că-ți dorești asta, nu pentru că trebuie. Dacă lecturezi doar pentru că trebuie, fără nicio tragere de inimă, nu vei înțelege nimic și vei rămâne tot la stadiul de "mă duk akasă akum". Dacă, însă, vei citi pentru că te atrage un domeniu anume sau pur și simplu pentru că vrei să ai habar de lumea în care trăiești, așa, în general, există șanse mari să nu mai faci pauze de "aaaaa" în vorbire și nici să concluzionezi, atunci când ești informat cu privire la ceva, printr-un "aham".

Cartea, gantera pentru creier


Poți privi lucrurile și dintr-o altă perspectivă. De pildă, dacă pentru a pune rapid masă musculară pe tine să arăți bine la plajă, mergi de cinci ori pe săptămână la sală și ești clientul fidel al magazinelor de steroizi, înseamnă că te preocupă felul în care arăți, precum și sănătatea trupului tău (totuși, te sfătuiesc să renunți la partea cu steroizii). La fel ai putea proceda și cu creierul tău, cu mintea ta, le poți antrena și pe ele. Gantera, în acest caz, este...cartea.

Iar dacă vorbim de plajă, mare, soare sau, în general, de o vacanță, țin să-ți spun că, oricât ai merge la sală și oricâți steroizi ai lua, aflându-te la plajă în Kușadasi, de pildă, tot vei crede că Efes este o marcă de bere și atât.

Dar dacă ai citi câte ceva înainte să pleci în vacanță, ai putea afla că Efes este, de fapt, un oraș antic vechi de peste 3.000 de ani aflat la doar câțiva kilometri de Kușadasi.

Cu un mic efort, mai poți afla și alte lucruri interesante despre locul unde urmează să mergi și astfel vei avea un concediu complet, adică și cu distracție și relaxare, dar și cu ceva "hrană" pentru minte și bagajul tău de cunoștințe.

Mai este ceva important, anume faptul că, în timp ce alcoolul, fumatul și shaorma în exces îți pot îmbolnăvi trupul, excesul de cărți are un efect total opus asupra creierului, îi face bine.

Vei ajunge chiar până într-acolo încât vei afla că "jmeker" se scrie, de fapt, "șmecher". Treaba asta poate conduce la renunțarea la serile cu spart semințe, băut bere și discuții zgmotoase la două noaptea în fața blocului cu prietenii, dar trebuie să-ți asumi acest "risc".

Eu am încercat să te sfătuiesc de bine. Cărțile te pot ajuta să te integrezi în rândul celor ce vorbesc frumos. Altfel riști să nu înțelegi absolut deloc de ce copilul tău e prostul clasei. Te vei întreba asta, cu siguranță. Răspunsul ți-l dau de pe acum: pentru că și tu ai fost la fel și nu ai făcut niciun efort ca măcar el să se dezvolte altfel.

În încheiere, vreau să te asigur că, în căsuța aia de căutare numită google, poți tasta liniștit și cuvintele "adresă librărie", pe lângă chestiile obișnuite poate pentru tine, precum "salam mp3" sau "cum să spargi parola de mess a cuiva". Îți promit că sursa computerului tău nu se va arde. Încearcă măcar...

4 comentarii:

  1. -Aoleu, Ioane vin-o repede, a aparut o gaura pe raft!
    - Stai Marie, am luat eu o carte sa citesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Felicitări pentru acest articol! Iată că mai descoperim oameni şi bloguri care trag un semnal de alarmă în această direcţie. Simţim, vedem, ştim că cititul a devenit un fenomen pe cale de dispariţie, iar acest dezinteres nu se manifestă doar în rândul elevilor. Am scris şi eu pe blogul meu un articol"De ce nu citesc elevii?", nuanţând problematica. Îmi place cum aţi pus în valoare cartea. Pasionaţii de orice altceva, numai de lectură nu, ar trebui să ştie că cititul nu dăunează.

    RăspundețiȘtergere
  3. Un articol bun! Atinge ce trebuie!

    RăspundețiȘtergere