Arheologii români au reluat săpăturile la Tărtăria, locul unde a fost descoperită cea mai veche scriere din lume

Arheologii din Alba şi Sibiu au reluat săpăturile în situl Tărtăria unde au fost descoperite trei tăbliţe cu pictograme considerate a fi din anul 5000 înainte de Hristos.

Zona sitului este pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, în punctul Gura Luncii. Cercetările se vor întinde pe o suprafaţă de 2,5 hectare şi vor dura mai mulţi ani și sunt sprijinite de Consiliul Judeţean Alba, Ministerul Culturii și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu,.  CJ Alba a achiziționat  terenul de la foştii proprietari special pentru ca arheologii și restauratorii să își poată desfășura activitatea fără probleme.
Situl de la Tărtăria este recunoscut încă din 1961 după ce Nicolae Vlassa a descoperit trei tăbliţe de lut inscripţionate,  tăbliţe despre care se crede că datează din anul 5000 î. Hr și care ar putea reprezenta cel mai vechi scris din lume

Potrivit Wikipedia, subiectul tăblițelor de la Tărtăria are o frecvență de citare în articolele științifice și arheologie mult mai mare ca majoritatea artefactelor arheologice. Se pare totuși că frecvența nu ajunge la cotele la care sunt citate scrierile sumeriană, linear B sau linear A. Tăblițele de la Tărtăria sunt citate foarte des, atunci când subiectul discuției este începutul scrisului în lume și/sau cele mai vechi scrieri din lume. Ele sunt adeseori citate, în sensul că ar putea candida la cel mai vechi scris din lume.

Aceasta se datorează pe de o parte faptului că tăblițele poartă semne, dar motivul principal este vîrsta prezumată asociată acestor tăblițe (și desigur semnelor). Dacă vârsta estimată, cea de 5500 î.Hr. s-ar dovedi în final a fi reală, iar semnele se dovedesc a fi scris, atunci ele sunt cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din lume. Celelalte candidate la cea mai veche scriere din lume și anume, scrierile egipteană, Harappa și cea sumeriană, datează toate din jurul datei de c. 3200-3500 î.Hr. Evident, distanța în timp între 3500 î.Hr. și 5500 î.Hr. este mare.

Din păcate există un obstacol insurmontabil în ceea ce privește determinarea vârstei (posibilitatea datării cu carbon radioactiv nu mai există datorită unui tratament termic). În ceea ce privește faptul că pe ele este sau nu un scris, speranțe există și în timp cercetătorii vor putea spune dacă este doar proto-scriere sau scris adevărat, în acest caz din urmă desigur vor trebui să spună despre ce fel de scris anume este vorba pe fiecare din ele (ex. pictografic, ideografic, silabar etc).

Situl Tărtăria a fost descoperit în anul 1906 de Endre Orosz, iar de-a lungul timpului au mai făcut săpături Kurt Horedt, Nicolae Vlassa şi Iuliu Paul.   În 2010 săpăturile au fost reluate, dar ulterior au abandonate din lipsă de fonduri. În acest moment Ministerul Culturii a alocat circa 5.000 de lei pe an, bani care nu au permis continuarea cercetărilor.

sursa: http://alba24.ro