sâmbătă, 24 august 2013

7.000 de ani de istorie la Hândreşti. Implică-te şi tu alături de noi! Împreună demarăm primul şantier arheologic din zonă

Tăbliţele de la Hândreşti
un articol de Valentin Roman

În luna mai a acestui an am făcut prima vizită la Hândreşti, comuna Oţeleni, judeţul Iaşi. Discutam de ceva vreme, pe interent, cu profesorul de istorie Mihai Vasilencu, fiu al satului, despre potenţialul arheologic al zonei şi despre ce şi cum s-ar putea face pentru organizarea acolo a unui şantier arheologic.

Recunosc, ca, în prima fază, până la deplasarea mea pe teren, mă gândeam că potenţialul arheologic este exagerat şi că prezentarea care mi se făcea nu va fi conformă cu realitatea din teren. Însă realitatea avea să-mi alunge orice urmă de îndoială....

Liviu Netedu,prof.dr.Vasile Ursachi,prof.Mihai Vasilencu,Adrian Grigoriu,Andrei Dacian,Valentin Roman
Aşa cum spuneam, în luna mai am mers pentru prima dată acolo, însoţit de colaboratori apropiaţi, oameni dedicaţi procesului de redescoperire a istoriei naţionale. Alături de mine au fost profesor doctor arheolog Vasile Ursachi, Adrian Grigoriu, Octavian Bincu, profesorul Mihai Vasilencu şi Liviu Netedu.

Surpriza, pe teren, a fost una uriaşă. Pe zeci de hectare, chiar la suprafaţa răscolită de lucrările agricole, sute de fragmente de obiecte neolitice sunt vizibile: fragmente ceramice, statuete antropomorfe, obiecte de uz casnic, unelte etc, toate parcă ivite din pământ pentru a ne spune : "Aici sunt 7.000 de ani de istorie...". Cea mai veche perioadă din care datează acest obiecte este cea a culturii Cucuteni, prima cultură sedentară evoluată a Europei, prima cultură a agriculturii sistematice, a creşterii animalelor şi a meşteşugurilor elaborate.
Artefacte descoperite la Hândreşti, Oţeleni

Într-o altă zonă a satului, pe un pinten de deal, am făcut un salt în timp, de vreo 3.000 de ani, până în plină epocă geto-dacică, aici artefactele vizibile tot la suprafaţă demonstrând că avem de-a face cu o aşezare permanentă a strămoşilor noştri geto-daci.

De altfel, pentru că ne referim la zona Moldovei, atunci când vorbim de cultura materială geto-dacă, avm norocul de a o putea studia în stare pură, aşa cum ea s-a perpetuat secole întregi după ce Dacia transilvană a lui Decebal a căzut sub dominaţia romană.

Nu doar terenurile extravilane ale satului scot la iveală artefacte milenare. Copiii din sat, insufleţiţi de profesorul lor, Mihai Vasilencu, au adus acestuia zeci de obiecte antice şi neolitice pe care le-au găsit în chiar ogrăzile şi curţile părinţilor şi bunicilor lor. Toate sunt acum expuse în micul muzeu amenajat de profesor într-o cămăruţă a şcolii generale din sat.

Ceramică geto-dacică descoperită la suprafaţă
Tot aici au fost găsite celebrele deja Tăbliţele de la Hândreşti, ce conţin o scriere arhaică, încă nedescifrată. Şi astfel, comuna Oţeleni, un simplu punct pe harta României pentru cei mai mulţi dintre români, a adunat într-o modestă cameră artefacte ce nu pot fi găsite nici în cele mai mari muzee ale lumii. Şi toate acestea doar din descopririle la suprafaţă. Ne putem întrebă, totalmente justificat, ce oare ascunde pământul în adâncime, dacă suprafaţa sa relevă asemenea obiecte?

Am decis, la acea vreme, împreună cu grupul ce m-a însoţit, să ne implică în cercetarea şi protejarea zonei.

Şi, ca efect, alături de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi achipa ArheoInvest, reprezentate de profesorul arheolog Vasile Cotiugă, vom începe, în primăvara anului viitor, o campanie de cercetare şi scanare a arealului, pentru a se crea, astfel, premisele ca, începând cu primăvara anului viitor, să putem organiza aici un şantier arheologic de anvergură.

Vorbim, în cazul de faţă, de o zonă cu o întindere extrem de mare, care relevă o lucuire intensă încă din neolitică, iar studiul arealului va permite întregirea tabloului de informaţii despre civilizaţia Cucuteni, dar şi despre cea geto-dacică. Din acest considerent, cercetarea ei este nu doar necesară, ci chiar obligatorie. Descoperirile de acolo pot reprezenta o nouă dovadă a continuităţii noastre milenare în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Statuetă antropomorfă, Zeiţa Fertilităţii, cultura Cucuteni, Hândreşti

Evident, nu putem realiza singuri tot ceea ce ne-am propus. Sprijinul vostru nu este doar binevenit, ci şi necesar.

Ca urmare, vă lansăm invitaţia de a vă alatura nouă în acest efort, pentru că, în lipsa de reacţie, atitudine şi fonduri manifestate de insituţiile de profil din România, noi, oamenii simpli, suntem singurii care mai pot acţiona. Istoria Naţională este şi a TA.

Pentru detalii suplimentare despre proiect, mă puteţi contacta la adresa de e-mail theone_vm@yahoo.com

mai multe fotografii de la Hândreşti, mai jos:
artefacte Cucuteni găsite la Hândreşti
 
artefacte Cucuteni la suprafaţă, Hândreşti
artefacte Cucuteni la suprafaţă, Hândreşti
Ceramică Cucuteni şi geto-dacică, Hândreşti

2 comentarii:

  1. Complimenti celor ce se preocupa inca de istoria noastra a romanilor,de trecutul nostru glorios.Fiecare colt de tara are istoria sa.Mai mult,fiecare petic de pamant ar avea ceva de povestit......Sa apreciem in modul cum se cuvine munca celor ce isi dau silinta de a scoate la iveala adevarul despre stramosi nostri.Inca odata FELICITARI!

    RăspundețiȘtergere
  2. Străbunii Noştrii îşi apără Ţara. Unii dau aprobări şi Ai Noştrii apar din pământ împiedicând cât pot distrugerile. Dacă Ei luptă, noi să facem mai mult decât atât!
    Domnul Vasile Pârvan a fost contestat de contemporani, iar la câteva zeci de ani după "chemarea" Străbunilor unele dintre tezele sale au fost confirmate de săpăturile efectuate de unii contestatari.
    Mulţi au râs de Domnul Doctor Napoleon Săvescu, continuator al teoriilor marelui istoric. A fost eroarea lor. Luând în derâdere tezele lor le-au făcut cunoscute.
    Azi sunt tot mai mulţi care demască istoria oficială. Grupuri de tineri pun umărul nevăzut la cercetarea Românească. Profesori cerebrali vorbesc elevilor despre noile ipoteze "neoficiale" avertizându-i că istoria va fi rescrisă.
    Gruparea oamenilor inteligenţi, cenzorii istoriei, nu vor admite scoaterea lucrărilor lor din librării. Asta ar presupune: 8 manuale de istorie pentru liceu (unice, fără a le lua în seamă pe cele alternative) zeci de cursuri noi la facultăţile de istorie, rescrierea unor mari capitole din "Istoria Românilor" apărută cu atâta fast sub pavăza Academiei Române.
    Domnilor, unii au scris Istoria Românilor. Trebuie scrisă Istoria Dacilor. În anul 1812 Domnul Petru Maior tipărște ”în Buda, în krăiasca tipografie” lucrarea ”Istoria pentru începutul Românilor în Dakia”. volum ce se întinde pe parcursul a 348 de pagini.
    Cei care au otrăvit sufletele Dacilor în comunism au dat vina pe sistem. Cum s-or apăra când va veni vremea măcelarii Istoriei Poporului Nostru?
    Doamne-ajută-vă pe toţi cei ce iubiţi acest Popor şi Plaiurile Străbune.

    RăspundețiȘtergere