Pasionaţii de arheologie au vizitat aşezările vechi de 6.500 de ani de la situl Malu Roşu

Pasionaţii de arheologie au putut vizita la sfârşitul săptămânii şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu din judeţul Călăraşi, unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară, unde au fost descoperite obicete de plastică antripomorfă din preistoria României (mileniul IV Î.C). Evenimentul a fost organizat de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu ocazia celei de-a XI-a ediţii a Zilelor Porţilor Deschise.

„Ne aflăm la situl arheologic de la Malu Roşu situat în satul Sultana pe malul lacului Mostiştea. Acest sit a fost pentru prima dată explorat în anii 1920 după care activităţile de explorare au fost reluate în anul 2008 de o echipă de arheologi de la Facultatea de Arheologie Bucureşti.

Situl reprezintă mai multe morminte şi aşezări din timpul neoliticului timpuriu, aproximativ acum 6.500 de ani, cultura Boian. Aceste piese găsite au fost depuse la Muzeul de Arheologie Bucureşti unde au fost datate şi conservate. Aceste activităţi ale tinerilor arheologi sunt sprijinite de primărie”, a declarat primarul localităţii Mănăstirea, Marian Mugurel Iancu.

Începuturile civilizaţiei europene

Cercetările de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu se desfăşoară în cadrul proiectului „Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos” al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României, între mileniile VI-IV î.Chr.

Proiectul vizează cercetarea mai multor situri arheologice din sudul României, iar la nivel instituţional reprezintă o colaborare între Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Romanaţiului Caracal.

Reconstituirea locuinţelor preistorice

Tot cu această ocazie a avut loc prezentarea rezultatelor proiectului „Arhitectură & Arheologie Experimentală, Ediţia a IV-a”, desfăşurat în perioada 02 iulie – 14 august 2013. Iniţial, în intervalul 2010-2011, acest proiect a avut drept scop reconstituirea unei locuinţe preistorice aparţinând culturii Gumelniţa (a doua jumătate a mileniului V î.Chr.) şi urmărirea în timp a modului de degradare a acesteia. În 2012 s-a avut în vedere extinderea obiectivelor iniţiale, în scopul unei înţelegeri mai bune a modului de viaţă preistoric.

Astfel, s-a urmărit efectuarea unor activităţi şi obiecte specifice civilizaţiei Gumelniţa. Activităţile vizate implică prelucrarea unor materii prime specifice perioadei respective (lemn, os, corn, silex, piatră, lut, piele etc.), care să permită obţinerea unor obiecte asemănătoare cu cele preistorice (unelte, arme, piese de podoabă, accesorii vestimentare).

Procesul de prelucrare s-a realizat cu tehnici preistorice, fără utilizarea unor instrumente moderne. În anul 2013 s-au continuat aceste activităţi, direcţia de cercetare fiind axată pe producerea de recipiente ceramice, plastică, obiecte de lut, unelte şi podoabe din materii dure animale, precum şi urmărirea modului de degradare şi reparaţia construcţiei experimentale realizate în anul 2010.

sursa: http://www.puterea.ro