România pierde zilnic 41 de hectare de pădure, mare parte prin tăieri ilegale

Schweighofer, Kronospan şi Egger, companii austriece de prelucrare a lemnului, au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 1 mld. euro, dublă comparativ cu 2009.

Schweighofer, Kronospan şi Egger, companii austriece care controlează prelucrarea lemnului din România, au ajuns în 2013 la afaceri cumulate de 1 mld. euro din vânzarea de cherestea şi alte produse din lemn, din care mai bine de jumătate merge la export. Producţia de cherestea în 2013 a fost de circa 5 milioane de metri cubi, faţă de 1,4 mil. metri cubi în 2000.
Schweighofer a avut o cifră de afaceri de 470 mil. euro şi un profit de aproape 100 mil. euro anul trecut, rulajul Kronospan Sebeş este de aproximativ un sfert de miliard de euro cu pierderi de 0,3 mil. euro (în 2012), iar Egger a făcut anul trecut afaceri de 209 mil. euro cu un profit de 14 mil. euro (în 2013).

 Cele trei companii cumpără lemn de la Romsilva şi alţi proprietari de păduri şi fabrică cherestea, PAL (plăci aglomerate din lemn) sau alte plăci pe care le vând către producătorii de mobilă sau la export. Puterea lor este atât de mare încât au fost acuzaţi şi de controlul preţurilor în 2005.

„Din cauza firmelor mari care au productivitate mare, realizează noi investiţii şi iau masă lemnoasă ca să o exporte, preţul lemnului creş­te foarte mult, iar fabricile de mobilă devin necompetitive“, a spus Aurica Sereny, preşe­din­tele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Ea a arătat că de la începutul anului preţul lemnului a crescut cu 30-40%, iar cel al mobilei cu maximum 2-3%. În industria mobilei, marjele medii de profit ale companiilor sunt de 2-4%, arată Sereny, iar multe societăţi sunt pe pierdere.

Lipsa materiei prime este resimţită şi de mai micii întreprinzători, cum ar fi moţii din Munţii Apuseni. „Lumea este nemulţumită pentru că firmele mari din domeniu cumpără cantităţile mari de lemn scoase la vânzare de Romsilva, astfel că pentru locuitorii care nu îşi permit aceste cantităţi nu mai există suficientă materie primă“, a spus Marin Vîrciu, primar al comunei Gîrda de Sus.

Gîrda de Sus este o comună din judeţul Alba (Transilvania) cu aproape 2.000 de locuitori, unde au existat proteste la începutul anului împotriva exploatării masive a lemnului. În judeţul Alba sunt localizate două dintre cele mai mari companii din domeniu, Holzin­dustrie Schweighofer şi Kronospan, ambele austriece.

Marin Vîrciu a precizat că prelucrarea lem­nului este una dintre activităţile de bază pentru moţii din Munţii Apuseni, care realizează diferite obiecte (căzi pentru prune, tocitori, cherestea), pe care le vând mai departe pentru a realiza venituri.

Holzindustrie Schweighofer, una dintre cele mai profitabile com­panii din economia românească, care operează unităţile de prelucrare a lemnului de la Rădăuţi (Suceava), Sebeş (Alba) şi Siret (Suceava), a înregistrat anul trecut un profit mai mare cu 26% comparativ cu 2012.

Fabricile Schweighofer sunt axate pe producţia de cherestea, o formă primară de prelucrare a lemnului (următoarea după buşteni) care gene­rează puţină valoare adăugată, iar mare parte din producţie ia calea ex­por­tului. În ultimii cinci ani, austriecii au realizat profituri cumulate de 340 mil. euro din industria de prelucrare a lemnului, situându-se în top zece cele mai profitabile companii din Ro­mânia. „Industria lemnului are po­tenţial mare şi ar trebui să fie atractivă pentru investitori (…) Există posibi­litatea să existe o structură a costurilor deosebită. Se ştie că în România costurile cu forţa de muncă sunt mai reduse sau pot exista şi alţi factori care fac structura avantajoasă. O astfel de structură de costuri nu are cum să supravieţuiască mult timp de­oa­rece devine atractivă şi pentru alţii“, spune economistul Aurelian Dochia.

Cifra de afaceri a Holzindustrie Schweighofer, companie controlată de omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer, a sărit de 470 mil. euro în 2013, cel mai bun rezultat din industria de prelucrare a lemnului.

Schweighofer a urcat pe prima poziţie în topul celor mai jucători din industria de prelucrare a lemnului în 2010, depăşind Romsilva, regia na­ţională care administrează pădurile de­ţinute de stat şi care realizează ve­nituri din vânzarea lemnului. Rom­silva, care foloseşte un model de busi­ness cu un grad şi mai redus de pre­lucrare (vânzarea de lemn direct din pădure), a avut anul trecut o marjă de profit de aproape 5%, iar în ultimii cinci ani profitul net cumulat al com­paniei a fost de aproape 39 mil. euro.

Holzindustrie Schweighofer SRL este cea mai mare dintre companiile lui Gerald Schweighofer din România care mai are operaţiuni de producţie la Comăneşti (pentru magazinele de tip do-it-yourself, DIY), dar deţine şi 16.000 de hectare de păduri (potrivit ultimelor date disponibile), precum şi businessuri în sectorul energetic şi în producţia de vâscoză. La nivel de grup, cifra de afaceri bugetată pentru acest an este de 550 mil. euro, cu 8% mai mult faţă de 2013.

Reprezentanţii companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea întrebărilor ZF până la închiderea ediţiei.

Austriecii de la Schweighofer au investit peste 600 mil. euro în România începând cu 2002, iar acum au în derulare un alt proiect de 150 mil. euro în localitatea Reci (judeţul Covasna), o investiţie con­troversată care s-a lovit de opo­zi­ţia localnicilor. Modelul pe care Schweighofer îl foloseşte pe plan local este pus sub semnul întrebării de auto­rităţi, iar recent Valeriu Zgonea, pre­şe­dintele Camerei Deputaţilor, a avut o poziţie dură vizavi de acesta. „Acest model (al Schweighofer – n.red.) nu-l reco­mand pentru că a generat nemulţu­mirea întreprinde­rilor mici şi mijlocii şi pierderea locurilor de muncă. Nu a generat valoare adău­gată pentru dumnea­voastră şi nu este un angajator atât de puternic pe cât ar trebui să fie o companie atât de mare şi a omorât tot ce înseamnă între­prinderi mici şi mijlocii“, a spus Zgonea, citat de Mediafax, referindu-se la situaţia din judeţul Suceava.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că în cazul Schweighofer s-au dat garanţii de stat pentru zece ani şi nu este un model de succes, iar dacă e nevoie de o comisie de anchetă pentru a se cerceta ce s-a întâmplat în zonă, va susţine demersul.

Exporturile de cherestea, produs cu un grad de prelucrare de trei ori mai mare comparativ cu al buştenilor, au fost de 670 mil. euro în primele 11 luni ale anului 2013. Mobila, produs cu un grad de pre­lucrare cel puţin 20 de ori mai mare comparativ cu buş­tenii, a generat exporturi de 1,5 mld. euro în primele 11 luni ale lui 2013.

Economistul Aurelian Dochia atrage atenţia că există o discrepanţă foarte mare în sectorul de prelucrare a lemnului, în sensul că se exportă produse cu valoare adăugată redusă, când de fapt ar trebui să se exporte mobilă sau alte piese cu un grad mai mare de inovaţie.

Dochia arată că economia românească se confruntă de zeci de ani cu această problemă în industriile prelucrătoare.„Câştigurile sunt la baza piramidei“, adaugă Dochia, care arată că la vârful piramidei sunt produse care înglobează un grad ridicat de inovaţie, şi unde România are un minus.

Pe măsură ce marile companii din industria de prelucrare a lemnului şi-au consolidat poziţiile prin investiţii mari crescându-şi capacităţile de producţie, au avut nevoie de tot mai multă materie primă, astfel că in­dustria mobilei sau micii între­prin­zători încep să se confrunte cu probleme de aprovizionare.

 La nivel european, România se află pe locul 13% din punctul de vedere al gradului de împădurire, cu 5,1% sub media europeană de 32,4%.

Dintr-un raport al Curţii de Conturi reiese că în România se exploatează zilnic, în medie, 41 de hectare de pădure, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale şi furturile din pădurile statului. În aceste condiţii, în intervalul 1990-2011 s-au tăiat ilegal peste 80 milioane de metri cubi de lemn (care se întind pe o suprafaţă de 366.000 de hectare), care pot fi evaluate la peste 5 mld. euro (la un preţ minim de 70 de euro pe metrul cub, potrivit Curţii de Conturi).

sursa: http://www.zf.ro