Draco-ul dacilor, colorat în roșu, galben și albastru într-o pictură franceză din secolul IX

un articol de Valentin Roman


Un element distinctiv, caracteristic armatei dacilor era reprezentat de stindardul lor de luptă, cunoscut sub numel de draco sau dracon. Acesta era constituit dintr-un cap de lup, realizat din bronz sau argint, fixat pe o prăjină, continuat de un material textil, cu forma unui corp de balaur sau şarpe, care, în bătaia vântului, se umfla producând un şuierat ce avea ca scop intimidarea adversarilor, dar mai ales inducerea unei stări de nervozitate cailor armatei inamice.

Reprezentări ale acestui stindard se regăsesc pe o serie de monumente antice, precum Columna lui Traian (Roma, Italia), Monumentul de la Adamclisi (România) şi Arcul lui Galerius (Salonic, Grecia).

Începând cu secolul al II-lea d.Hr., steagul de luptă dacic (o formă a sa fiind utilizată şi de sarmaţi) va fi preluat de o serie de unităţi de cavalerie ale armatei romane şi folosit o vreme îndelungată. Steagul era purtat de un militar ce purta numele de draconarius.

Ammianus Marcelinus, în Rerum gestarum, atunci când descrie intrarea lui Constantin cel Mare în Roma, povestește cum “s-au strâns în jurul draconilor, legaţi cu vârfurile aurite şi ferecate în pietre străƒlucitoare ale suliţelor, umflați de un vânt mare şi astfel şuierând că şi stârniţi de mânie, lăƒsând săƒ fluture în vânt cozile ample”.

Vom regăsi acest stindard de luptă în dotarea unor armate europene până în preajma secolelor IX-X. De pildă, o pictură medievală (în Psalterium Aureum) arată ostaşi din cavaleria franceză carolingiană aflaţi în marş, urmând un soldat care poartă un draco. Această pictură prezintă draconul colorat în…roşu, galben şi albastru.

De asemenea, în lucrarea medievală L’Historie de Merlin, aparţinând lui Robert de Boron, regele Arthur este reprezentat, într-o ilustraţie a volumului, purtând draconul într-o confruntare cu inamicii. De altfel, în lumea britanică, draconul mai apare reprezentat şi cu alte ocazii.

Spre exemplu, pe Tapiseria de la Bayeux, care reproduce bătălia de la Hastings din 1066, în cadrul scenei morţii lui Harold, regele Angliei apare un dracon purtat de un draconar, în timp ce la Chester, în Anglia, a fost descoperită o stela funerară ce conţine imaginea unui călăreţ purtând un astfel de stindard.