Cetatea dacică Zargedava a fost preluată în administrare exclusivă de Asociaţia Geto-Dacii

un articol de Valentin Roman

V-am promis şi ne-am asumat public, încă de la începutul activităţii noastre, că nu ne vom rezuma doar la a promova şi cerceta istoria la nivel teoretic, prin articole postate pe site-urile noastre sau în emisiuni tv, ci că, în paralel cu acestea, vom trece la un alt nivel de implicare, anume cercetarea şi protejarea concretă a vestigiilor, prin implicarea în activităţi pe teren.

Ce debut poate fi mai frumos şi mai eficient în această zonă de activitate decât cumpărarea unui întreg sit arheologic, a cărui vechime se întoarce în timp cu 6.000-7.000 de ani şi care reprezintă una dintre cele mai importante aşezări umane din zona Moldovei?

Vorbim despre Zargidava (sau Zargedava, ambele denumiri fiind corecte), sit arheologic, localizat în satul Brad, comuna Negri, jud. Bacău, in partea de NV a satului, pe terasa stângă a Siretului, este inclus în lista obiectivelor de patrimoniu national şi universal, fiind încadrat în categoria A. 

Aşezarea antică este menţionata de Ptolemeu în Geografia, care aminteşte de trei aşezări importante ale geto-dacilor pe Siret: Zargedava, Tamasidava si Piroboridava.

Zargedava a fost identificată arheologic de către prof. dr. Vasile Ursachi în 1962. Cercetările s-au desfăşurat în perioada 1962-2002, însă nu au acoperit complet aria sitului, vaste zone din aşezarea civila, de la poalele acropolei, fiind încă necercetate. 

Aşa cum au relevat săpăturile, în această locaţie avem de-a face cu straturi de locuire din eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV î.Hr.-sec II d.Hr.) şi epoca medievală (sec. XV-XVIII). Cât priveşte culturile materiale ce e evidenţiază în acest spaţiu, vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costişa şi geto-dacica din epoca clasică şi carpică si apoi epoca medievala.

Zargedava este prima aşezare care atestă începuturile orasului la daci, dotat cu piată centrală, un sanctuar, un palat al liderului local (posibil un rege) şi o constructie deosebită privind fortificaţia. 

Cercetătorii au concluzionat că fortificaţiile dacice au fost realizate pe fundaţiile unora mai vechi, ce datau din perioada neolitică, atunci când s-a amenjat primul şanţ de apărare şi primul val de pământ pentru protejarea aşezării.

S-au descoperit, în zona acropolei, peste 200.000 de piese (piese ceramice, unelte, arme, podoabe, obiecte de uz casnic, unelte etc.), iar tot aici, arheologii au identificat o necropola neolitică, dar şi una medievală, ce conţine aproximativ 1.000 de morminte.

Profesor doctor Vasile Ursachi

Nu departe de acropolă, profesorul Ursachi a identificat 12 tumuli funerari, morminte ale liderilor locali, din care a cercetat doar trei. 

În aşezarea deschisă, care se întinde la poalele acropolei şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 25.000 de metri pătraţi, săpăturile au scos la iveală o serie de locuinţe din perioada clasică dacică, sec I i.Hr.- sec. I d.Hr., dar şi din perioada carpică (daci liberi), din sec. III d.Hr. 

Coborând în timp, în prejma mileniului V î.Hr., cercetătorii au conluzionat că zona înaltă, acropola, era mai intenslocuită decât în perioada dacică.

La Zargedava, în anul 1982, printre altele, a fost descoperit unul din cele mai mari tezaure de obiecte de podoabă din sud-estul Europei, însumînd aproape 500 de obiecte, între care si primele obiecte de aur din Cultura Cucuteni, element care a schimbat perceptia potrivit careia cucutenienii nu ar fi prelucrat acest metal pretios. Din tezaurul găsit într-un vas ceramic, mai fac parte brăţări din bronz şi coliere confecţionate din canini de cerb.

 Sit arheologic administrat exclusiv de Asociaţia Geto-Dacii

În anii ’90, terenul corespondent acropolei aşezării antice a fost atribuit unui sătean din Brad, deşi zona figura drept obiect de patrimoniu naţional şi universal de clasa A, fiind folosit drept păşune.

În toamna anului 2012, Octavian Bincu, un tânăr topograf din Bacau, efectuând în zonă măsurători pentru a întocmi fişa cadastrală a unui teren ce urma a fi vândut de către persoana ce deţinea şi acropola Zargedavei, a aflat de existenţa acestui sit extrem de important şi l-a contactat pe Valentin Roman, vice-preşedintele Asociaţiei Geto-Dacii (condusa de Daniel Roxin şi Valentin Roman) informându-l cu privire la starea acestuia.

Acesta din urmă, împreună cu Adrian Grigoriu, arhitect şi om de afaceri din Bucureşti, o persoană dedicată şi implicată activ în procesul de redescoperire a identităţii naţionale, au înaintat proprietarului o ofertă privind cumpărarea acropolei Zargedavei, ofertă acceptată de proprietar.

După ce s-au urmat paşii legali cu privire la vânzarea şi cumpărarea unui teren cu regim special, aşa cum este cazul celui de faţă, însemnând întocmirea fişei de inventariere (care nu exista în arhiva Ministerului Culturii, desi situl era clasificat încă de acum câteva decenii) şi informarea autorităţilor statului (Ministerul Culturii, Direcţia Judeţeană de Cultură Bacău şi Primăria Negri) cu privire la exercitarea de către acestea a dreptului de preemţiune (drept pe care acestea nu l-au exercitat), acropola Zargedavei a intrat în administrarea Asociaţiei Geto-Dacii, în luna iunie 2013. 

Acropola Zargedavei

O data cu preluarea de către Asociaţia Geto-Dacii a suprafeţei de 12.900 de metri pătraţi ce corespunde în totalitate acropolei oraşului antic, situl arheologic va fi redeschis spre cercetare, însemnand decopertarea vestigiilor imobile identificate de prof. dr. Vasile Ursachi în cursul campaniilor de cercetare anteiroare şi protejarea lor in situ, precum şi demararea campaniei de cercetare a zonelor încă neexplorate arheologic.

De asemenea, proiectul Asociaţiei prevede protejarea sitului, prin montarea unui gard şi a unui post permanent de pază, dar şi semnalizarea acestuia prin panouri informative ce vor fi instalate atât în aria sitului, cât şi pe drumul dintre Bacău şi comuna Negri, facilitând, astfel, accesul turiştilor la sit.

Pe termen mediu şi lung, cercetările vor fi extinse şi în aşezarea civilă deschisă, în urma unui parteneriat încheiat cu Muzeul Judeţean Bacău, Primăria Negri şi Consiliul Local Negri, întreg situl urmând a fi inclus intr-o arie protejată ce va deveni un muzeu în aer liber, prin reconstrucţia sistemului defensiv din perioada dacică, a sanctuarului, a unor locuinţe şi ateliere meşteşugăreşti, un loc în care vizitatorii vor putea admira şi înţelege mai bine urmele trecutului, exact pe locul unde ele au fost găsite, precum şi modul de viaţă al strămoşilor noştri neolitici şi geto-daci.

 Avem nevoie şi de tine! Implică-te!

Din puţin de la fiecare, dar de la mulţi, se fac multe. Astfel, dacă simţi că poţi dona 1 euro, contribuţia ta este binevenită. La fel de binevenită precum ar fi şi contribuţia altcuiva care poate dona 1.000 de euro. Nu contează suma pe care o poţi direcţiona către acest proiect, ci implicarea concretă. 

Obiecte din Muzeul de Istorie din Roman, găsite la Zargedava

Ne dorim ca protejarea acestui loc, reconstrucţia sa, cercetarea sa, toate acestea să fie făcute de oameni simpli, ca mine şi ca tine, astfel încât acest loc să fie cetatea NOASTRĂ, a tuturor, un loc în care ne putem duce copiii în excursie şi le putem spune cu mândrie : “Fiul meu, aici au trăit, au muncit, au luptat şi odihnesc în pământ strămoşii tăi!”.

Noi, până în acest moment, am făcut tot ce am putut pentru a salva acest sit. Mai departe nu mai putem singuri, ci avem nevoie de voi toţi. 

Noi toţi putem deveni acea mare familie care, prin puterea exemplului de implicare şi determinare, pot crea precedentul care să ducă la o mobilizare mai puternică a românilor în ceea ce priveşte protejarea istoriei naţionale. 

Nu putem aştepta ajutor de la cei care ne asfaltează siturile arheologice, de la cei care atribuie bani preferenţial către anumite proiecte, de la cei care lasă vestigiile de o importanţă colosală să fie năpădite de bălării.

Acum este timpul să ne protejăm istoria NOI ÎNŞINE. ARATĂ CĂ ÎŢI PASĂ, FII ALĂTURI DE NOI! Intră pe http://adevaruldespredaci.ro/donatii-si-sponsorizari/ (pentru donaţii directe în conturile Asociaţiei) sau pe www.geto-dacii.ro (şi click pe butonul DONATE, dacă doreşti să donezi prin Paypal) şi devino, astfel, parte integrantă în acest proiect!