Gugulanii, urmaşii pe linie directă ai dacilor (VIDEO)
În spatele acestei denumiri, se ascunde o istorie superbă. Gugulanii sunt urmaşii pe linie directă ai dacilor. Trăiesc şi în zilele noastre şi păstrează obiceiuri vechi de peste 2.000 de ani.
URMĂREŞTE VIDEO, AICI
M-am uitat de mai multe ori la video si care ma fermecat de fiecare data.Acest Gugulan de exceptie, cu manera sa sincera de exprimare m-a facut sa intaleg istoria strabunilor mult mai mult decit ani de zile de istorie la scoala.Energia sa se simpte si daca o receptionezi intalegi bine viata triburile Dacice cum au trait de mii de ani de zile.Ar trebuii un documentar mult mai profund si cu mai multe detali despre aceste pesonaje de exceptie. Bravo
In primul rand, termenul de "gugulan" se asociaza exclusiv locuitorilor satului Cornereva datorita varfului Gugu. Parintii mei mi-au spus clar ca noi nici o data nu am fost denumiti gugulani. Si-s banateni pur-sange amandoi. Tata e din Teregova si are si radacini la Rusca, iar mama e dupa tata din Prisian, iar dupa mama din Bucosnita cu un sfert de radacini in Ilova si altul in Golet. Si nici o data nu au auzit sa-i cheme cineva "gugulani". Apoi, nomenclatura oraselor, satelor, apelor, dealurilor, muntilor di Banatul montan este preponderent slava (Criva, Belareca, Cerna, Colnic) si maghiara (Hideg, Potoc), dar mai sunt si nomenclaturi de provenienta latina (Nera) si mai ales de la primii nostri stramosi de pe acest pamant banatean: CELTII (Timis, Caran, Golet, Berzovia). Ori originea "dacica-pura" este si ilogica: Cautati dacii-puri in alta parte (daca mai exista) si NU in PROVINCIA ROMANA. Mai mult: trasaturile fizice ale banatenilor din zona noastra sunt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor din zone celtice: Galicia (N. Spaniei), Tara Galilor etc. Unica diferenta e ca in randul nostru se prezinta si niste influente asiatice (toti avem ca stramosi razboinici huni, avari, pecenegi si maghiari amestecati cu femei valahe locale). Portul banatean din zona noastra este o amestecatura de sarbesc cu german. Iar graiul prezinta o neo-latina cu accent celto-huno-slav. Mai ales cu o puternica pronuntie celtica: asemeni altor limbi neo-latine- celtice: galiega, retoromana, portugheza din nord etc.
Caciula e de origine asiatica: maghiara mai exact. Opincile noastre din Banat sunt un amestec de baza celtica cu adaugiri slave si asiatice. Decoratiunile brodate sunt de model celto-slav iar in Banat nu se venera zeul Zalmoxe, ci Lugh, zeu celt, de unde numele castrului Lugus (celt), transformat in Lugius (roman), Lugas (slavo-maghiar) si Lugoj (in actualitate). Cimpoiul este o inventie a Greciei Antice, si s-a propagat intre celti (intre care si stramosii nostri). Casele din satele noastre au arhitectura aceasta di vremea organizarii regimentului de granita valahic in cadrul Imperiului Habsburgic. De aceea satele au fost proiectate in stil-cazarma, si cu ziduri groase ca sa nu treaca informatiile secrete cu usurinta. Pronutarea "de"-ului din romana ca "ge" este de influenta sarbeasca, a "te"-ului romanesc ca "ce" este o deformare lingvistica tipica celtilor, pronuntarea siflata este de la stramosii nostri hunii-cutriguri etc.
M-am uitat de mai multe ori la video si care ma fermecat de fiecare data.Acest Gugulan de exceptie, cu manera sa sincera de exprimare m-a facut sa intaleg istoria strabunilor mult mai mult decit ani de zile de istorie la scoala.Energia sa se simpte si daca o receptionezi intalegi bine viata triburile Dacice cum au trait de mii de ani de zile.Ar trebuii un documentar mult mai profund si cu mai multe detali despre aceste pesonaje de exceptie.
RăspundețiȘtergereBravo
In primul rand, termenul de "gugulan" se asociaza exclusiv locuitorilor satului Cornereva datorita varfului Gugu. Parintii mei mi-au spus clar ca noi nici o data nu am fost denumiti gugulani. Si-s banateni pur-sange amandoi. Tata e din Teregova si are si radacini la Rusca, iar mama e dupa tata din Prisian, iar dupa mama din Bucosnita cu un sfert de radacini in Ilova si altul in Golet. Si nici o data nu au auzit sa-i cheme cineva "gugulani". Apoi, nomenclatura oraselor, satelor, apelor, dealurilor, muntilor di Banatul montan este preponderent slava (Criva, Belareca, Cerna, Colnic) si maghiara (Hideg, Potoc), dar mai sunt si nomenclaturi de provenienta latina (Nera) si mai ales de la primii nostri stramosi de pe acest pamant banatean: CELTII (Timis, Caran, Golet, Berzovia). Ori originea "dacica-pura" este si ilogica: Cautati dacii-puri in alta parte (daca mai exista) si NU in PROVINCIA ROMANA. Mai mult: trasaturile fizice ale banatenilor din zona noastra sunt foarte asemanatoare cu cele ale oamenilor din zone celtice: Galicia (N. Spaniei), Tara Galilor etc. Unica diferenta e ca in randul nostru se prezinta si niste influente asiatice (toti avem ca stramosi razboinici huni, avari, pecenegi si maghiari amestecati cu femei valahe locale). Portul banatean din zona noastra este o amestecatura de sarbesc cu german. Iar graiul prezinta o neo-latina cu accent celto-huno-slav. Mai ales cu o puternica pronuntie celtica: asemeni altor limbi neo-latine- celtice: galiega, retoromana, portugheza din nord etc.
RăspundețiȘtergereCaciula e de origine asiatica: maghiara mai exact. Opincile noastre din Banat sunt un amestec de baza celtica cu adaugiri slave si asiatice. Decoratiunile brodate sunt de model celto-slav iar in Banat nu se venera zeul Zalmoxe, ci Lugh, zeu celt, de unde numele castrului Lugus (celt), transformat in Lugius (roman), Lugas (slavo-maghiar) si Lugoj (in actualitate). Cimpoiul este o inventie a Greciei Antice, si s-a propagat intre celti (intre care si stramosii nostri). Casele din satele noastre au arhitectura aceasta di vremea organizarii regimentului de granita valahic in cadrul Imperiului Habsburgic. De aceea satele au fost proiectate in stil-cazarma, si cu ziduri groase ca sa nu treaca informatiile secrete cu usurinta. Pronutarea "de"-ului din romana ca "ge" este de influenta sarbeasca, a "te"-ului romanesc ca "ce" este o deformare lingvistica tipica celtilor, pronuntarea siflata este de la stramosii nostri hunii-cutriguri etc.
RăspundețiȘtergere