Şcoala primară şi Liceul le urmeză la Turnu-Severin,apoi Şcoala Militară la Cotroceni, iar în 1939 devine ofiţer activ al aviaţiei române.
La 7 februarie 1939 se căsătoreşte cu domnişoara Alexandrina Borduşanu, fiica lui Mihail şi Stravriţa Borduşanu, locuitori ai comunei Cosâmbeşti. Devine cunoscut şi indrăgit de toţi pentru atitudinea lui deschisa şi prietenoasă şi mai ales în urma zborurilor efectate deasupra satului care totdeauna anunţau venirea sa acasa. Permisiile le petrece alături de soţia şi de fiul Mihai în Cosâmbeşti.
La 16.07.1939 căpitanii Virgil Trandafirescu şi Dumitru Pufi Popescu ambii din Flotila 1 Vânătoare au ocupat locul 2 la seriile B respectiv A la Concursul naţional de acrobaţie aeriană de la Băneasa.
La 22 iunie 1941 Flotila 1 Vânătoare având la comandă pe Comandor aviator Romanescu Mihail era pregătită să acţioneze pe frontul din Basarabia.
Escadrila 51 Vânătoare
Comandant - Cpt. av. Trandafirescu Virgil
Piloţi Lt. av. Stătescu Tiberiu, Lt. av. rez. Lascu Ion, Slt. av. Moscu Teodor, Slt. av. rez. Istrăteanu Ion, Slt. av. Smeu Constantin, Slt. av. Soare Ion, Slt. av. Cârciuvoianu Vasile, Slt. av. rez. Băjenaru Ion, Adj. av. Condruţ Anghel, Adj. av. Popescu Ion, Adj. stg. av. Pavel Barbu, Adj. stg. av. Igescu Gheorghe, Adj. stg. av. Costache Gheorghe, Adj. stg. av. rez. Popescu Valter.
La atacul asupra aerodromului Ismail-Caraclia a decolat escadrila 51 vânătoare a căpitanului Virgil Trandafirescu. Piloţii au atacat atunci când unele I-16 încercau să decoleze. Aerodromul a fost "pieptănat". După 20 minute de foc intensiv, pe aerodrom au rămas doar fiare fumegânde. Sublocotenentul Teodor Moscu a doborât un avion la decolare şi altele două în încăierarea aeriană.După valul întâi, bombardierele româneşti din Gruparea generalului Celăreanu au participat şi la valul doi, asupra aceloraşi ţinte. De data asta, ei au survolat Prutul la ora 12.00, acţiunile fiind nu mai puţin dramatice. Rezultate au fost surprinzătoare în prima zi de război. În aer şi pe pământ au fost nimicite peste 60 de avioane inamice, un număr impunător de tancuri şi vehicule, trenuri. Cinci puşcaşi de bord au doborât câte un avion inamic. Aviaţia română a pierdut şapte bombardiere şi un avion de cercetare. Dintre acestea, numai două echipaje au supravieţuit.
La 23 iunie 1941 a căzut în luptă primul vânător, adjutantul aviator Anghel Codruţ din Escadrila comandată de Cpt. Av. Virgil Trandafirescu.
Acţiunile piloţilor români au fost remarcate de mareşalul Ion Antonescu în ordinul nr.1 din 13 iulie 1941
Pentru a reîmprospăta memoria cinstirii Flotilei 1 Vânătoare şi a Eroilor săi cităm din "Cartea de Aur a acestei brave unităţi de aviaţie, Decretul Regal nr. 3059 din 15 noiembrie 1941: "Drapelul Flotilei 1 Vânătoare este decorat cu Virtutea Aeronautică, clasa Ofiţer pentru vitejia, dispreţul faţă de moarte şi destoinicia ce au arătat ofiţerii, subofiţerii şi trupa în luptele din Basarabia şi Odesa".
În după amiaza zilei de 16 octombrie 1941, Odessa cetatea cetăţilor cade prin lupte crâncene. Prima parte a campaniei din Războiul Sfânt, ia sfârşit pentru Flotila 1 Vânătoare, la această dată. Ea se încheie cu 4417 ore de zbor, 852 lupte aeriene, 145 avioane doborâte sigur, 18 probabile şi 47 distruse la sol.
Căzuţi pentru Patrie 10 zburători, 5 răniţi şi 2 dispăruţi. La 23 octombrie, Flotila 1 Vânătoare se reîntoarce la Pipera.
Convoaiele armatei în retragere erau amestecate cu mulţime de oameni nevinovaţi, femei şi copii, trenurile erau înţesate populaţie civilă, deşi transportau trupe şi material militar. Atacurile Grupului 5 s-au purtat în toate aceste cazuri, asupra capului coloanei, vădit condusă de organe militare.Trenurile au fost imobilizate prin distrugerea în primul rând a locomotivelor. Se atacau pe cât posibil vagoanele platformă pe care se transporta tehnica de luptă, evitându-se vagoanele de pasageri în care era înghesuită populaţia luată ostatică.
De veghe la porţile Odessei rămâne Escadrila 51 Vânătoare comandată de cpt.av Trandafirescu Virgil.
După dezastrul suferit de armatele germane,române,ungare şi italiene în iarna 1942-1943 în cotul Donului şi la Stalingrad, germanii plănuiau o ofensivă.
În acel timp, linia frontului se stabilizase în sud pe aliniamentul Izium-Stalino-Voroşilovgrad-Taganrog, zonă în care urma să acţioneze Flota 4 Aeriană Germană, comandată de Feldmareşalul Von Richthofen şi Corpul Aerian Român comandat de Generalul de Escadră Gheorghiu Ermil.
Comandamentul german, apreciind lupta purtată de unităţile de vânătoare română care avuseseră succese răsunătoare, a cerut guvernului român să trimită o parte din aceşti străluciţi piloţi pe front. Urmau să lupte încadraţi în formaţii de luptă germane, care erau dotate cu avioane noi, prevăzute cu armament evoluat.
Piloţii români urmau să fie încadraţi în Grupul 7 Vânătoare avioane Messerschimit 109-G şi să lupte într-una din formaţiile germane, care era vestită prin succesele ce le obţinuse în luptele purtate, în Flotila Udett.
Comandantul Grupului 7 Vânătoare devine Cpt. av. Trandafirescu Virgil.
Escadrila 43 comandant Cpt. av. Agarici Horia
Escadrila 57 comandant Lt. Av. Bătrânu Nicolae
Escadrila 58 comandant Cpt. av. Cantacuzino Bâzu Constantin
În ziua de 23 oct.1943, Grupul 7 Vânătoare ai cărui piloţi aveau un palmares bogat de victorii aeriene, dar fusese decimat în luptele ce le purtaseră până atunci a fost trimis în ţară pentru refacere şi înlocuit cu Grupul 9 Vânătoare care s-a deplasat pe aerodromul Genişesk.
În luna aprilie 1944 Flota a 15 Americană şi Marea unitate aeriană engleză 205 aflate pe bazele lor din Italia au executat 11 atacuri asupra României fiind vizate oraşele Bucureşti, Ploieşti, Câmpina, Braşov, Turnu Severin.
Grupul de vânătoare 6 IAR 80 şi Grupul 7 Messerschmitt comandat de căpitanul aviator Virgil Trandafirescu, din apărarea teritorială s-au încleştat în luptă bătându-se aprig cu vânătoarea americană spre a ajunge să atace bombardierele.
În luna mai 1944 aviaţia americană a executat 15 atacuri de zi iar cea engleză 5 bombardamente de noapte. Iată ce spunea unul dintre aviatorii americani prizonieri în România: "Aviaţia română, restrânsă dar de excepţie, cu toată puternica noastră apărare de bord şi a pazei oferită de un număr foarte mare de avioane de vânătoare de însoţire, ne cauzează multe pierderi..."
Americanii repetă şi în iunie bombardamentele asupra rafinăriilor şi instalaţiilor de la Ploieşti, pentru că 40 % din consumul de carburanţi al armatei germane provenea din România.
În ziua de 23 iunie 1944, aviaţia americană bombardează din nou Societatea Româno-Americană şi Giurgiu ca obiectiv secundar.
Formaţia americană, deşi puternic însoţită de Mustanguri, pierde 6 cvadrimotoare. Din Grupul 7 Vânătoare care a decolat cu 11 avioane Messerschmitt este doborât Căpitanul Trandafirescu Virgil înălţându-se la Flotila din Cer şi sunt răniţi căpitanul Dan Scurtu, locotenentul Tudor Greceanu şi adjutantul rez. Casian Teodorescu.
Pentru eroismul de care a dat dovadă, căpitanul av. Trandafirescu Virgil a fost decorat cu:
- Virtutea Aeronautică
- Crucea de Fier
- Ordinul Mihai Viteazul clasa a III a Î.D.R.nr.1888-12.10.1944
A fost înhumat cu onoruri militare în Cimitirul Militar Ghencea alături de camarazii săi, iar Doamna Trandafirescu în memoria Eroului căzut la 23 iunie 1944, a ridicat o Troiţă în curtea bisericii Sfântul Nicolae Cosâmbeşti.
sursa: http://www.aviatori.ro
Un exemplu de luptator care merita mai mult mediatizat. Sunt oameni datorita carora aviatia si-a castigat respectul iar romanii si-au pastrat onoarea. Dumnezeu sa il odihneasca in pace!
RăspundețiȘtergere